Zambea, zambea inocent, frumos...continuu. Ma pierdeam in zambetul ei care oprea timpul in loc.
Avea un zambet contagios, zambeam si eu. Taceam si zambeam. As fi vrut sa-i spun ca o iubesc dar ceva ma retinea. N-as fi vrut sa-i pierd zambetul care parca imi lumina sufletul.
Stateam fata-n fata si zambeam unul la altul ca doi adolescenti indragostiti, schimband priviri sfioase. Zambeam tacut...
Zambea!
