Friday, February 6, 2015

Pagina mea


Asa cum spune si titlul voiam sa va vorbesc despre pagina mea, ei ii mereu vorbesc de voi, de blogul meu. Nu sunt o carte, deci nu ma refer la genul ala de pagina, ci la o pagina de "feisbuc".

De ce va vorbesc de ea? M-am gandit ca poate va intereseaza daca tot ma cititi, daca ma cititi, cei care ma cititi!?

Asta e pagina mea, click AICI!

Mno, poate va intrebati ce-s cu bazaconiile alea, uneori si eu ma intreb, ma intreb oare care e rolul ei? Cred ca e, de fapt cred ca sunt eu, dand ceva inapoi: un sfat, o opinie, o idee, ceva care sa te motiveze, nu stiu...ceva. Daca va intereseaza/va ajuta, mai uitati-va/uita-te, dati un like, share daca va place. Daca nu, nu.

Shalom!

Asta e pagina mea, click AICI!

Sunday, February 1, 2015

Multumesc


Multumesc pentru toate injuraturile, jignirile, reprosurile, bataile si toate "complimentele" pe care mi le-ai facut in acesti "minunati" 22 de ani. Daca era sa ma nasc din nou, sa ma ierte Dumnzeu, dar alegeam sa ma nasc orfan!

Multumesc pentru tot ce mi-ai oferit, sa te citez: "bani, masina, costum de 17 milioane, telefon de 28, etc" Multumesc! Dar nu valoreaza nimic tot ce mi-ai luat si nu o sa te respect niciodata, nicio secunda pentru niciun lucru material. Cand o sa inveti sa fii om atunci o sa te respect!

Cu banii tai poti cumpara multe,
Dar eu nu sunt unul din lucrurile marunte!

Visezi bani, faci bani, daca ai putea, ai manca bani! Succes! Probabil nici pe patul de moarte nu vei realiza ca banii nu sunt totul! Pacat! Am incercat sa te invat asta, dar n-am reusit niciodata pentru ca tu "esti cel mai bun, cel mai destept si restu' sunt prosti".

In fine tind sa iti multumesc din nou pentru verile cand am invatat/invat cum se fac banii: pentru vara cand am racit la plamani udand in gradina, pentru vara cand strangeam gainatul la cei peste 100 pui, zi de zi. Am invatat! Multumesc! Probabil de aia nu sunt unul dintre cretinii de baieti de bani gata care omoara oameni pe trecerea de pietoni, care se drogheaza si sufera de smecherie, fac arogante prin cluburi etc! Cel mai mult iti multumesc pentru ca fara tine cred ca nu reuseam sa "ma pun pe foaie" asa cum o fac acum!

Multumesc ca mi-ai oferit un exemplu despre CUM sa NU imi cresc copiii!



Tata!


P.S. Cand o sa realizezi, o sa fie prea tarziu:)
P.S.2 Golurile din suflet, nu mi le umpli cu bani!

Penibil cu iz tragic


Ceea ce scriu acum e penibil si chiar si eu sunt penibil ca promovez prostia asta. In general nu o fac. Insa acum fac o exceptie.

Toti idiotii care posteaza statusuri de genul "Am apasat pe filmare in loc de poza/ Pe poza in loc de filmare/ Am vrut sa ma sterg la fund dar din greseala am apasat pe filmare si m-am murdarit pe chiloti de rahat." sunteti / suntem PENIBILI. Promovati prostia si retardul social in cea mai pura forma a lor. Altfel nu pot sa imi imaginez cum cretinii aia 2 au atatea vizualizari.

Promovati un articol/video cu Dan Puric nu cu 2 agramati care "cresc pateu si porumb in borcane de flori".

JALNIC! PENIBIL! Je suis VOMA!

Friday, January 30, 2015

Moartea "creste valoarea"


Titlu pare inspirat din Florin Fermecatoru' dar nu e.

Mi-e foarte rau si mi-a venit in minte Heal the world a regretatului Michael! Si stateam/stau si ma gandesc ca atunci cand a murit toti ratonii ascultau muzica lui, din cocalari cu ghiuluri pe mana, acum erau experti in muzica Pop, melodiile lui mai aveau putin si rasunau si pe Trinitas nu doar in localurile de manele.

Acum, cine moloz(am vrut sa zic dra** ca suna mai fain, dar nu ii mai dau satisfactie) il mai asculta ca atunci?

Stau si ma gandesc cum toti idiotii pentru care compui melodii, pentru care pui suflet in ele, nu dadeau 2 bani pe tine, ziceau ca esti un pedofil drogat si tot tacamul si hocus pocus cand ai disparut de langa noi, gata au inceput sa te asculte toti, sa iti cumpere albume si alte materiale branduite cu numele tau.

Asa ca ajung la concluzia ca daca esti artist sau ma rog un "creator de arta, cultura" poti sa fii un nimic cat esti in viata, dar apoi dupa ce mori Alohamora toti idiotii incep sa te aprecieze din senin. Asta e atat de trist pentru ca exista riscul ca doar copiii, nepotii si compania sa se bucure de asta.
Cat esti in viata si compui pentru niste redusi mintal, oi indoctrinate si manipulate ai toate sansele sa stai intr-o chirie mizera, daca ai noroc scoti si un album, o carte ceva care poate sa se vanda sau mai sigur nu se vand nici macar jumatate din copii, ca in final sa mori si sa fii aruncat intr-un cimitir uitat de lume.

R.I.P. Michael, eu, nu te voi uita, nici pe tine, nici pe Dan Spataru, Gheorghe Dinica, Gica Petrescu si altii. Traiti vesnic in sufletul meu! Shalom!


https://www.youtube.com/watch?v=WwqW8cnHQKE

Thursday, January 29, 2015

Ipotetic


Peste ani, as vrea sa stau la o cafea cu ai mei copii, 2 baieti si o fata si sa le zic asa:

-Ma' baieti mai, eu am iubit-o pe mama voastra si mai presus decat am iubit-o, am respectat-o inainte de toate. As minti daca as spune ca a fost prima iubire, iubirea aia speciala, insa cu siguranta a fost iubirea vietii mele, pentru ca datorita ei, va am pe voi. Si daca nu era ea, acum nu mai aveam nimic, pentru ca ea...nu mai este.

Sfatul meu pentru voi este asa: faceti ce va place, ascultati-va inima dar filtrati prin creier, o sa cadeti si o sa va ridicati, o sa cadeti si o sa va ridicati insa dupa ce va ridicati invatati din experienta trecuta.
Nu treceti prin viata ca badea Gheorghe prin papusoi, ca pana si badea Gheorghe mai ia cate un papusoi ca sa-l duca acasa la animale. Voi treierati-va viata si eliminati gunoaiele din ea, eliminati resturile, eliminati ce-i rau, pastrati numai ce e bun si ce va face sa fiti buni!

Incalziti-va sufletul cu persoane ce va vor binele si cele care va trag in jos eliminati-le din viata voastra. Inconjurati-va cu iubire si caldura si astfel veti trai fericiti!
Am atatea sa va spun, dar am obosit...



P.S. "Experienţa este cel mai dur profesor, pentru că întâi îţi dă testul şi apoi îţi spune care era lecţia."


Wednesday, January 28, 2015

Fara titlu


Dau afara din mine orice frustrare,
Ca daca le-as lasa, s-ar acumula
Si ar face un boom mare
Si intreaga mea lume ar exploda

Mai ceva ca atomica de la Hiroshima
Tot, s-ar face bucati si nu le-ai aduna,
Da-mi peste nas, zi-mi ca nu-i asa
Fa asta si-ti promit ca vei avea,

Nu doar inima, ci toata lumea mea
Si-ti promit ca te voi proteja
Te voi apara, de tot ce-i rau
Si te voi ridca, chiar si din hau!

Nu vreau nimic, doar tu sa fii a mea,
Si voi darama orice zid va sta in calea ta!
Orice cosmar in vis ti-l voi transforma
Nu vreau nimic, doar tu sa fii a mea!

Costinestiul pierdut



"Costinestiul anilor 2008", e mult diferit fata de Costinestiul povestit de parinti, de pe vremea raposatului, cand nu erau zeci de cluburi si "milioane" de shaormerii si cand se dormea in cabanute de lemn.

Insa e Costinestiul meu frumos, "studentesc", mult schimbat fata de acum. Pe langa faptul ca acum sunt "miliarde" de shaormerii, cred ca atmosfera de atunci din 2008, m-a facut sa imi ramana in suflet acest loc.

Ca sa intram direct in paine: era vara anului 2008, eram vreo suta si ceva (fara sa exagerez) de focsaneni, moldoveni mandri:)) veniti in celebra tabara a domnului A de la Costinesti. Domnul A era profesor in liceul meu si tabara organizata de dansul deja era mega cunoscuta in oras pentru ca se stia ca domnul A nu ne impunea nicio regula, nicio restrictie, doar sa nu plecam cu vila in spate acasa. In rest libertate totala. Trebuie insa, sa recunosc ca e cel mai norocos om din lume, pentru ca atatia ani la rand, din cei peste 300 de elevi/studenti care vin in tabara organizata de dansul, MIRACULOS, toti se intorc acasa in viata, cu (aproximativ) toate organele intacte, ba chiar mai fericiti ca inainte. Un mic exemplu ca sa vedeti cat de relaxat si nepasator era domnul A: odata un baiat, era in ultima faza, adica drogat, mort de beat, galben la fata, nu mai vorbea, era inert; domnul A spune: "Lasati-l in pace sa doarma ca isi revine el!"

Dupa lungul si anevoiosul drum cu trenul de aproximativ 7 ore si ceva, ajuns-am in curtea vilei domnului F. Curtea deja era neincapatoare. Eram cu cel mai bun prieten ca niste bibani, asemenea celor ajunsi in inchisoare, circumstantele fiind putin diferite. Eram clasa a9a spre a10a daca tin bine minte. Ne cunosteam insa din 2000. Camerele cele mai mici erau de 3 sau 4 locuri insa dormeam minim 4, pentru ca in perioada aleasa de noi toata lumea se ingramadea sa mearga.

Revenind, stateam in curte cu ochii mari(mai fusesem in tabere dar nu cu peste 100 de oameni) si nu intelegeam ce se intampla, era un "du-te vino" continuu. Ceea ce stiam e ca ne trebuia colegi de camera, dar nu stiam pe cine sa abordam. Mai aveam amici insa toti erau lipiti in alte camere dinainte. La un moment dat vine la mine un "ochelarist, bine facut, boxer il stiam din vedere din oras" si ne intreaba direct:

- Ba, voi cu cine stati?
-Nu ne-am gasit inca!? raspund eu sau prietenul meu, contrariat
-Bun, deci stati cu noi! el mai era cu un baiat blond si inalt, pe nume Alex.

Si asa a inceput cea mai frumoasa vara/experienta la Costinesti din viata mea. Am mai fost dar nu a mai fost niciodata la fel. Nu degeaba se spune ca prima oara e cel mai frumos. O sa incep sa va spun cat mai pe scurt ca sa nu va mai plictisesc micile povesti pe care mi le mai amintesc.

In prima seara a fost initierea, am fost in Ring sau Mega Discoteca Tineretului. Nu mai stiu multe detalii cert e ca mi-a super placut. Cred ca a fost insa in MDT, pt ca a3a seara voiam sa mergem iar insa prietenul asta al meu nu a vrut/putut sa mai mearga. Si pana la urma m-am dus singur, cu Alex si cu boxerul in rest numai necunoscuti, ma rog, ii stiam cel mult din vedere. A fost cea mai frumoasa seara, bineinteles ca m-am aghezmuit bine si am dansat ca un nebun. Fiind sub mrejele lui Bachus am prins curaj, ca de fel eram timid pe vremea aia si am dansat cu o fata blonda, foarte draguta pe atunci si pistruiata. Mi-am dat seama ca e pistruiata abia a2a zi, cand eram treaz.


Alta poveste e trezitul cu noaptea in cap sau de fapt venitul din club direct pe plaja ca sa prindem rasaritul si apoi baia in mare. Era vreo 5 si ceva dimineata. Am fost in club, am fost repede la vila sa ne schimbam si sa ne luam prosoape si "hai sa ne racorim/trezim din vrajile lui Bachus". Intrasem timid in apa, ca era "cancer". Boxerul si prietenul meu cel mai bun, au intrat ca spartanii direct. Eu am stat sa ma acomodez cu apa mai mult decat ei. Dar la un moment dat la insistentelor lor am intrat, desi eram gata gata sa renunt apa fiind hiper mega rece. Am stat in apa cateva minute, apoi am iesit sa ma sterg, insa eu uitasem prosopul acasa. Am luat prosopul boxerului si ar trebui sa imi multumeasca pentru asta, si cand am dat sa ma sterg m-a piscat o viespe. Pe langa faptul ca eram inghetat mai ceva ca o bere scoasa de la congelator, o piscatura de viespe imi mai lipsea. 
Dupa aceasta intamplare, prietenul meu cel mai bun, a stat racit vreo jumatate de an, la plamani, din iulie pana in decembrie:))

Faceam biceps tinand epava in mana

Si ultima dar nu cea din urma intamplare: ultima sau penultima seara, prietenul meu cheltuise cam toti banii dupa primele 4 seri si nu mai avea bani de iesit in club asa ca m-a convins sa bem ca tristii pe bordura, Imperial combinat cu o cola la 1 L. Am baut o gura de Imperial si parea ca o tuica de la tara dar foarte slaba. Am mai baut din cola si apoi am turnat Imperialul peste. Nici asa nu mi-a placut asa ca mai toata sticla a baut-o el.
Seara am fost cu o prietena la un restaurant rustic, imi scapa numele, pe o strada perpendiculara cu faleza. Il sun pe prietenul meu ca sa vina si el, zice ca vine, insa din vocea lui se simtea ca e cam aghezmuit. Mi-a zis sa ii dau comanda si lui de cartofi prajiti cu gratar sau ceva. Il sun iar, nu mai raspundea. Eu venisem cu amica mea doar la un desert si un suc/cico mico. Asa ca am fost nevoit sa mananc eu ce comandasem pt el pt ca nu mai raspundea la telefon "imperialul de prieten al meu".

Am plecat de la restaurant spre vila, il tot sunam dar nu raspundea, l-am cautat si pe plaja. Am facut vreo 3 drumuri, de la vila, pana pe la Ring si inapoi si pe plaja si pe faleza, peste tot. Intrebam toti cunoscutii daca l-au vazut, doar unul imi spusese va il vazuse vomand pe plaja. Am fost in zona unde mi-a spus ca l-a vazut, dar am gasit doar ce daduse la rate. El era de negasit. La un moment dat am incetat sa il mai caut pentru ca parea ca intrase in pamant.
In ultima dimineata pe la 9-10 a aparut la vila inca mahmur si il intreb:

-Ba, unde ai fost ca te-am cautat ca disperatul, am facut 3 drumuri dus-intors Ring-vila si nu te-am gasit!?!
-Ba, nu prea mai stiu, imi amintesc ca am dormit pe plaja cu capul in nisip si apoi ma dadeam intr-un leagan! raspunse el
-Ce leagan, ba?
-Nu stiu ba, ma dadeam intr-un leagan la o vila/casa veche si la un moment dat au venit niste oameni si mi-a zis sa plec. Si acum am ajuns aici

Mai am multe de povestit, dar va mai zic doar asta: am coborat din tren, tot cu prietenul meu, ca sa recuperam tenisul unei prietene pe care l-am aruncat din tren. Am mers pe jos pe linia de tren, de la Faurei pana in urmatorul sat. Nu gasisem tenisul si nu voiam sa ma intorc. Ma suna el sa imi spuna ca l-a gasit dar nu il credeam, el zicea ca vorbeste serios, dar nu il credeam pt ca inainte ma sunase ca l-a gasit numai ca sa ne intoarcem. Mers cu nasul de la Faurei pana la Fetesti, unde i-am zis nasului ca imi ia un cumatru bilete de tren, dar era doar o vrajeala: la Fetesti am coborat eu ca sa cumpar bilete dar nu vindea bilete pt trenul aflat in statie. Pana la urma am dat-o la pace cu nasul si i-am explicat ca aveam bilet, dar am coborat din tren ca aruncasem tenisul, si i-am dat 30 de lei si ne-a lasat sa mergem. Am avut noroc ca mai aveam prieteni in tren si unul din ei a coborat cu 3 trolere in locul de unul:))

Costinesti 2008, nu o sa te uiti niciodata!


Acest text este înscris în concursul TFB10 – #tenDubai - un eveniment organizat de Foto Unionpowered by Prestige Tours, cu sprijinul Canon și Calif.


P.S. Scuze pt eventualele greseli, am mai recitit si corectat, dar posibil sa mai fi omis vreuna