.

Alergand dupa visuri de multe ori pierdem din vedere esenta si uitam adevaratele prioritati: sa ne bucuram de viata, sa traim fiecare clipa ca si cum ar fi ultima, sa ii apreciem pe cei dragi, sa cream amintiri nemuritoare. Si zic toate tampeniile astea "idealiste" nu pentru ca traiesc intr-un film de Hollywood ci pentru ca te asigur ca azi, acum, clipa asta exista, maine, secunda urmatoare s-ar putea sa nu.

Bucura-te de ACUM, de azi, ca maine poate nu va mai exista!

Urmeaza-ti visurile, telurile insa nu uita sa traiesti!



P.S. cand n-ai ce face si te trezesti din somn la 4 jumatate ca te doare capul, te apuci sa scrii tampenii d-astea pe blog

Mortem simplicitas

The day I will die,
I don't want you to cry
Just want a little smile
And to say "Goodbye!"
...Cuz we all die!

"Death smiles at us all, but all a man can do is smile back."

Nu mi-e frica de moarte ci de vesnicia ei. De ce si cum am ajuns la concluzia asta nu-i relevant. Ce mi se pare ciudat e ca tuturor(generalizand) ne e frica de moarte si de ce va fi dupa. Ce mi se pare si mai ciudat e ca nu vad efectul acestei frici. Pentru ca daca te uiti in jur lumea devine din ce in ce mai rea, nu mai buna. Paradoxal tehnologia evolueaza, dar oamenii involueaza.

Cel mai ciudat insa mi se pare cum al' de ne-a facut, daca te tragi din maimuta poti sa sari peste partea asta, ne mai suporta. In momentele de reflexie personala, analizand si lumea din jur si calea pe care se indreapta nu pot sa inteleg. Probabil poate sa ierte mai mult decat gresim noi, momentan. Alta explicatie nu gasesc. Eu unul n-as fi putut sa indur atatea, noroc ca nu-s eu marele boss.
 Insa...sa revenim la vietile noastre de ignoranti unde viata e roz, totul e bine si frumos si copiii din Africa nu mor de foame!

P.S. Slava Domnului ca avem wi-fi gratis in Ratb si in taxiuri, ca altfel cine stie cum am fi supravietuit!